Let's Do It Romania!

Wednesday, 2 September 2009

Part 2 - drumul

Almost one month later dupa postul anterior, iata si partea a doua a aventurilor cuplului regal format din Pufix si Pufix :-)

Planul de bataie era sa vedem daca nu iesim cu o mare gaura in buzunar dupa nunta, caz in care urma sa scrap orice idee de vacanta, dar n-a fost cazul. Gaura nu a fost prea mare, dar nevoia noastra de vacanta...da. Asa ca am luat masuri concrete, anume am incercat sa rezervam locuri la ferry. BTW, in Grecia feribotsurile sunt un fel de taxi-uri intre insule, circula o gramada cu ele. Ceea ce ne-a si incurcat planurile pentru ca nu am mai gasit locuri in data planificata. Confruntati cu aceasta situatie de incipienta criza, am facut ce face orice om normal si echilibrat: am plecat cu o zi mai devreme, cu bagajele facute in graba si cu aranjamente facute prin telefon pentru ca cineva sa se ocupe de pisicile noastre preaminunate.

Iata-ne porniti! Me, Puffeh si Bursucu' (bestman in partea 1) "calare" pe Toyota lui (botezata Dumbeh...fara motiv, ca s-a comportat exemplar). Prima oprire...Giurgiu-Ruse. Evident ca a durat mai mult sa iesim din Bucuresti decat sa ajungem pana la vama, dar dupa ce am trecut de plictisitii aia (chiar, ce dreac mai fac acolo ca nu prea mai au treaba? ) ne-am pus pe condus intins prin Bulgaria vecina si prietena.

Acu' probabil ca multi romani fac asta cu trecutul prin Bulgaria, fie spre Grecia, fie spre Turcia, fie chiar spre...Bulgaria, asa ca se stie ca lucrurile nu mai sunt chiar cum erau pe vremuri (racketi, politisti corupti la tot pasul, etc). Still, povestile alea rasunau foarte acut in mintea distinsei doamne Puffeh, asa ca nu am avut voie sa ne oprim nici macar pentru "treaba mica" decat undeva aproape de Sofia, la un Oemve care a fost deemed secure enough ca sa ne primeasca. Smooth sailing after that, ca urmatorul pipi ne-a venit dupa granitza cu Grecia.

Ca o paranteza, cornishonistul bulgar tace si face. Or fi ei considerati mai inapoiati decat noi, dar zau ca fac treaba mai buna cu infrastructura, adica la ei chiar se lucreaza la drumuri, nu ca la noi...doar pe hartie.

Bine, dupa ce-am trecut in Grecia am realizat ca mai avem si noi si bulgarii o gramada de tras pana cand ii ajungem din urma, dar na...nu te compari cu masina de facut bani din pietre care este Grecia.

Drumul de la granitza pana la Salonic a fost absolut incantator, plin si pe stanga si pe dreapta de orasele asezate pe combinatia "muntele ici, marea colo" de iti venea sa anulezi orice rezervare si sa te opresti in primul care iti iesea in cale. Ceea ce n-am facut.

Alta paranteza zice asa: pentru cine are de gand sa-si petreaca vacanta in insulele grecesti si vrea sa mearga cu masina, varianta cu pauza la Salonic este mult mai lejera decat cea cu mers intins pana la Atena si luat feribotul spre destinatie.

Noi am ajuns seara in Salonic asa ca nu am vazut mare lucru, chiar am fost dezamagiti de aspectul inghesuit. Hotelul unde am stat (decent) era chiar in buricul targului si avea o parcare interesanta, cu un lift de marfa care iti ducea masina la subsol, ca spatii de parcare, mai subtire cu ele in orasele mari din Gretzili. Dupa noaptea de la El Greco am alimentat cu niste Starbuxuri si cu niste benzina pentru Dumbeh si talpa nene spre Pireu, unde ne astepta barca noastra BlueStar. 7 tonete de colectat taxa de drum mai tarziu (la care nu am stat mai mult de 20 de secunde, aloooo...se aude acolo, nenea Berceanu?) am ajuns la Atena.

Interesanta tara Grecia asta si foarte primitoare. Un locuitor al marelui oras s-a gandit sa ne intampine intr-un mod inedit si s-a culcat fix in mijlocul autostrazii de intrare in oras. Funneh :-)

N-am ajuns spre centrul orasului, spre suprararea lu' Puffeh care tanjea la outleturile ateniene, ci am cotit-o spre Pireu ca sa vedem cum e cu barca si cu urcatul pe ea (o mare problema pentru Puffeh pentru ca, aparent, orasul ala plutitor era "mic si unsafe" :-)

Am profitat de cele cateva ore pe care le aveam de petrecut in Pireu si am colindat, printr-o caldura infernala, prin tot felul de magazine, buticuri si localuri de mancat gyros. Puffeh s-a indragostit de un mall pe patru etaje numai cu chestii de fetitze (cosmetice and stuff), iar eu si Bursucu ne-am tras borsete gemene dupa ce am probat si palarii de toate natiile si culorile.

La ora Barca-1 am recuperat-o pe Dumbeh din parcarea subterana cu plata si ne-am dus pe chei. Imbarcarea numerosilor clienti si a multimii de masini de toate dimensiunile a durat foarte putin, personalul barcii fiind ultracalificat, cu tendinte de gardieni de inchisoare (daca ieseai din schema lor). Long story short...am ajuns pe barca si am inceput drumul de cateva ore bune spre Paros! Despre Paros...in curand.